Mulțumim Activision Blizzard pentru copia de review.
Rezoluție 4k, 60FPS, RGB! Cum să nu iubești gaming-ul pe PC?! Desigur, fiecare platformă are și părțile ei proaste, cum ar fi jocurile care apar mai târziu pe PC, dacă mai apar. În cazul de față este vorba de Destiny. După ce primul joc din serie nu și-a făcut apariția pe PC, urmașul său, Destiny 2 a venit pe platforma glorioasă. Colegul meu, Silviu, deja a scris un review pentru Destiny 2 pe PS4, dar aceea este doar o variantă blocată la 30FPS, setări low, pffst!
Povestea
Povestea lui Destiny 2 o continuă pe cea din primul joc și se axează în continuare pe Gardieni. În acest titlu, Lord Ghaul împreună cu Legiunea Roșie preia puterea lui The Traveler și îi lasă pe Gardieni fără puteri. Slăbiți și divizați, aceștia încearcă să îl doboare pe antagonistul nostru și să își recapete libertatea și cel mai important, puterea.
Povestea este formată din misiunile principale, care sunt decente dar tind să devină repetitive. Cam tot ce faci este să omori tot ce mișcă și să duci chestia X la punctul Y. Pe lângă acestea, mai sunt misiuni secundare numite Adventures și o serie de misiuni co-op care necesită ajutorul altor jucători mai ales pe la nivele mai mici. Per total, numai pe story vei pierde undeva la 10 ore din viață dacă te grăbești, dar dacă stai să te plimbi pe harta destul de frumos nivelată și să faci și alte misiuni secundare, o medie de 30 de ore este o estimare ceva mai realistă.
Personajele sunt interesante, bine dezvoltate, prezintă caracteristici distinctive și personalitate proprie, interacțiunea de-a lungul poveștii fiind una veritabilă, astfel încât vei ajunge să te atașezi de ele într-o oarecare măsură. Singurul personaj slab din punctul meu de vedere, este chiar cel pe care îl controlezi. Nu vorbește și nu interacționează cu altcineva. Noroc cu roboțelul companion care face asta în locul lui.
Gameplay
Ok. O să primesc ceva hate pentru asta probabil, dar Destiny 2 din punctul meu de vedere este cel mai satisfăcător shooter pe care l-am jucat vreodată. Iubesc modul în care trag armele, controlul reculului și diversitatea pe care ți-o oferă în materie de unelte prin intermediul cărora poți omorâ tot ce mișună. Când vine vorba de gameplay, îmi amintește foarte mult de una dintre seriile mele favorite, anume Borderlands.
Partea de shooting este foarte bine realizată. Armele se comportă diferit în funcție de clasă și cu cât avansezi simți cu adevărat o îmbunătățire când primești o armă de nivel mai mare. Ai de ales dintre pistoale, arme ușoare, arme de asalt, puști cu lunetă, shotgun-uri, lansatoare de grenade și arme cu plasmă, sper că nu am ratat prea multe 🙂 Favoritele mele sunt armele de asalt cu care pot intra într-o gloată de inamici și să ies cu vreo două gloanțe rămase în încărcător și pistoalele cu damage mare care sunt foarte bune în cadrul luptelor mai tactice în care ai nevoie de un kill rapid.
Destiny 2 îți oferă trei clase de personaje: Titan, Hunter și Warlock. Acestor clase li se adaugă diverse skill-uri pe care le vei debloca mai târziu în joc, care te lasă să îți dezvolți personajul în funcție de stilul tău de joc. Modul de progresie este destul de straight forward. Faci puncte de experiență, umpli bara, crești un nivel și primești un skill point.
Tot în dezvoltarea personajului intră și upgrade-urile pe care le poți debloca pe parcursul jocului. De la cască și armură până la arme, totul merge îmbunătățit și îți oferă o senzație foarte interesantă în momentul în care ai reușit să găsești o combinație care se potrivește cu stilul tău de joc.
AI-ul nu este cel mai grozav pe care l-am întâlnit, dar este decent. Tinde să te surprindă câteodată și se simte cât de cât realist. De multe ori am fost pus în situația în care trebuie să ies din cover și să mă mișc ca să îmi atrag inamicii după mine. De alte ori, o clasă de inamici care au abilitatea de a fi invizibili, m-au prins pe picior greșit și mi-au sărit în cap. Asta se întâmplă la cea mai grea setare de dificultate. La nivele mai mici însă, îmi imaginez că AI-ul este doar manechin pentru teste de coliziune.
Grafică și Sunet
Din punct de vedere grafic Destiny 2 arată foarte bine. Folosește încă engine-ul din spatele primului Destiny, dar asta nu este neapărat un lucru rău. Se vede că jocul este finisat și am rămas surprins de cât de bine este optimizat pe PC. L-am jucat pe două monitoare diferite, pe aceeași configurație.
Cu un i5 de acum patru ani, acompaniat de un GTX 970 și 8GB de RAM, am rulat jocul pe preset-ul high. Cele două monitoare folosite au fost un Samsung FullHD de 60Hz, blocat la 60FPS și un AOC, tot FullHD dar cu un refresh rate de 140Hz. În ambele situații jocul a menținut un framerate stabil, fără stuttering sau alte probleme de genul. Mă așteptam să fiu nevoit să scad puțin setările pentru a obține 140FPS stabil, dar aparent nu a fost cazul.
După ce m-am jucat puțin cu texturile și setările de MSAA și FXAA, am reușit să obțin o imagine foarte bună și o performanță uimitoare. Se vede că oamenii care s-au ocupat de optimizarea jocului și-au făcut treaba, în comparație cu alte titluri mari lansate recent (Mă uit la tine AC Origins) și sper că acesta să devină un trend printre dezvoltatori.
Sunetul este și el demn de notat. Coloana sonoră îmi aduce aminte de filmele pline de acțiune, suspans și vitejie, cu muzică instrumentală care creează o atmosferă aparte și îți ridica părul pe mâini. Pică numai bine în cadru, adăugând emoție unor scene care ar fi destul de plictisitoare fără o coloană sonoră antrenantă.
