Industria procesoarelor pentru calculator este, în aceste vremuri, un adevărat câmp de luptă. Atât Intel, cât și AMD încearcă din răsputeri să atragă sau să mențină publicul de partea lor, iar acest lucru are ca rezultat un ritm accelerat de evoluție tehnologică, dar și prețuri avantajoase pentru consumatori. Ceea ce este absolut perfect și sănătos pentru cei care doresc să-și construiască sisteme în această perioadă.
Acest nou război pe care nu l-ar fi anticipat nimeni acum 2-3 ani, a pornit odată cu lansarea primelor procesoare AMD pe arhitectură Zen, seria fiind intitulată Ryzen. A fost un salt tehnologic uriaș pentru AMD, și o amenințare reală pentru viitorul Intel în calitate de producător de procesoare, având în vedere roadmapul îndrăzneț al taberei roșii.
După prima generație de procesoare AMD Ryzen, ce s-a făcut remarcată printr-un număr mare de nuclee la preț redus, Intel a răspuns prin creșterea numărului de nuclee de pe procesoarele proprii. Nu într-atât cât să se bată de la egal la egal cu performanțele multithread ale celor mai tari procesoare Ryzen, dar destul cât să pară că Intel oferă echilibrul suprem între performanțele single thread mult superioare AMD-ului și cele multi thread puțin mai scăzute, dar care sunt mult mai puțin necesare în sarcinile de zi cu zi.
Și a venit momentul generației cu numărul 2 a procesoarelor AMD Ryzen, pe arhitectură Zen+. Un refresh al primei generații, de această dată pe un proces de fabricație 12LP, care aduce mici îmbunătățiri față de vechiul 14LPP. Îmbunătățiri care permit creșterea frecvențelor per core, dar și creșterea frecvențelor de overclock all-core, la un consum de energie similar. Vârful de gamă al acestei generații secunde de Ryzen este Ryzen 7 2700X, procesor pe care il voi supune câtorva teste pe parcursul acestui review.
Un alt procesor interesant, al cărui număr de model începe tot cu cifra 2, este Ryzen 5 2400G, însă acesta nu beneficiază de arhitectura Zen+ despre care vorbeam mai sus, ci este mai degrabă un model mai special de procesor, bazat pe tehnologia primei generații, dar ce aduce câteva dintre îmbunătățirile prezente pe Zen+, precum tehnologia Precision Boost 2 și latențe mai bune ale tuturor nivelurilor de memorie cache. Vedeți voi, Ryzen 5 2400G este un procesor care bate Ryzen 5 1400 la performanțe, totodată adăugând în cip o unitate de procesare grafică Vega 11 care bate absolut orice altă soluție iGPU existentă pe piață, totul la același preț cu vechiul R5 1400 pe care îl înlocuiește. 2400G este un superstar, un procesor care trebuie să facă parte din orice configurație de gaming low-cost.
——-
Ryzen 5 2400G & Ryzen 7 2700X – În amănunt
2400G
AMD Ryzen 5 2400G este un procesor cu 4 nuclee fizice si un total de 8 fire de execuție. Frecvența sa de bază este de 3.6GHz, iar frecvența de Boost este de 3.9 GHz. În ambele cazuri, o îmbunătățire de aproximativ 400 MHz față de Ryzen 5 1400. De asemenea, noul procesor oferă compatibilitate nativă cu memorii DDR4-2933, spre deosebire de toate procesoarele anterioare, care acceptau în mod oficial doar 2666 MHz.
La nivelul cipului, toate cele 4 nuclee se găsesc într-un singur Core Complex (cu acronimul CCX, pe care probabil l-ați mai citit în ultima perioadă). Acest lucru este o noutate absolută în seria Ryzen, căci în afara celor două procesoare cu grafică integrată (Ryzen 3 2200G și fratele Ryzen 5 2400G), configurația seriei Ryzen 5 a fost întotdeauna de 2 unități CCX, fiecare având câte două nuclee active. Mutarea tuturor nucleelor într-un Core Complex aduce atât beneficii, cât și puncte negative.
Beneficiul principal este faptul că eliminarea unui CCX permite instalarea unui alt tip de modul în locul acestuia, în cazul nostru o unitate de procesare grafică. Un alt beneficiu este latența mai mică în comunicarea dintre nucleele procesorului, fără ca acestea să fie nevoite să se sincronizeze prin acel Infinity Fabric atât de dependent de viteza memoriilor.
Punctul negativ principal este cantitatea de memorie cache de nivel 3, în cazul lui 2400G acesta fiind înjumătățit față de procesoarele obișnuite din gama Ryzen 5. Adică 4MB în loc de 8MB. Este evident că această memorie este implementată la nivel de CCX, iar eliminarea unuia a dus la înjumătățirea valorii. Cred totuși că latențele scăzute, coroborate cu această creștere de frecvență cu 12% față de seria precedentă va compensa lipsa de cache L3.
Soluția de grafică integrată este Vega 11, denumită așa după cele 11 unități de calcul disponibile în interiorul acesteia. În prezent, acesta este cel mai avansat procesor grafic integrat într-un cip CPU disponibil pe piață, iar performanțele acestuia sunt comparabile cu cele ale unei plăci grafice NVIDIA GeForce GT 1030.
2700X
Tăticul și cel mai apreciat membru al seriei Ryzen este, cu siguranță, Ryzen 7 2700X. Un procesor prin care AMD își arată din nou colții și le explică tuturor că maturizarea lui Ryzen, chiar și prin refreshuri, poate aduce îmbunătățiri considerabile de performanță.
Așa cum spuneam și în introducerea acestui articol, 2700X este un procesor Ryzen de generația a doua, însă nu este bazat și pe arhitectura Zen 2 (pe 7nm, despre care se crede că va apărea în 2019). Arhitectura este tot cea a Zenului pe care îl cunoaștem, cu o serie de mici îmbunătățiri, care aduc un IPC cu ~3% mai bun, conform AMD. Diferența majoră este cea a procesului de fabricație care a permis creșterea frecvențelor, iar miniaturizarea pare că va fi punctul forte al lui AMD și în anii ce urmează. În timp ce Intel promite de ani de zile un procesor pe 10nm pe care îl tot amână, AMD pare că va face saltul la 7nm într-un viitor nu foarte îndepărtat.
Ryzen 7 2700X nu este doar succesorul lui Ryzen 7 1700X, ci și al fostului vârf de gamă 1800X. Cei de la AMD au ales să păstreze un singur procesor X în gama de vârf. Unul singur, mai bun decât toată seria precedentă.
Configurația de nuclee și fire de execuție a rămas aceeași: 8/16. La fel și cache-ul de 20MB. Ce nu a rămas la fel este compatibilitatea DDR, care acum este de până la 2933 MHz în loc de 2666, dar și TDP-ul care a crescut cu 10W, de la 95W la 105W.
Un alt lucru care nu a rămas la fel este capitolul frecvențe. Și, deși am spus că 2700X este succesorul lui 1700X și 1800X, cred că o comparație relevantă a frecvențelor este cea față de 1700X, pentru că prețul noului vârf de gamă 2700X la lansare a fost chiar puțin mai mic decât prețul lui 1700X la lansare.
Dacă 1700X avea o frecvență de bază de 3.4GHz și boost până la 3.8 GHz, noul 2700X are o frecvență de bază de 3.7 GHz și un boost de, atenție, 4.3 GHz.
Și, chiar dacă ar fi fost să comparăm frecvențele de 3.7/4.3 ale lui 2700X cu 3.6/4.0 ale lui 1800X (care a avut un preț cu peste 50% mai mare la lansare față de 2700X), tot am fi putut să ne dăm seama cât de mare a fost avantajul adus de 2700X în seria Ryzen.
Iar spre deosebire de seria anterioară, 2700X chiar atinge limitele superioare de boost mult mai des, grație îmbunătățirii tehnologiilor de management al frecvențelor în funcție de sarcină.
Ah, da, iar dincolo de faptul că e mai performant și mai ieftin decât 1800X și 1700X la lansare, 2700X include și un cooler Wraith Prism (cu iluminare RGB) în pachet, despre care am auzit doar de bine, el fiind cel mai bun cooler pe care AMD l-a inclus vreodată în pachet. Vechile X-uri din seria Ryzen 7 nu conțineau cooler în pachet. Chiar și așa, pentru că este totuși un procesor de top, noi l-am testat cu un cooler aftermarket. Așa cum îl folosesc majoritatea celor care achiziționează acest model.
——
Platforma de teste
Configurația pe care am utilizat-o pentru a testa cele două procesoare:
Placa de baza: ASUS PRIME X470-PRO
Memorie: Corsair Vengeance RGB LED 16GB DDR4 3200MHz CL16
Placa video: Palit GeForce GTX 1080 Ti GameRock 11GB DDR5X 352-bit
SSD: HyperX FURY 240GB SATA-III 2.5 inch
HDD: Seagate BarraCuda 2TB SATA-III 7200RPM 64MB
Cooler utilizat în setup Ryzen 7 2700X: Noctua NH-U12S
Cooler utilizat în setup Ryzen 5 2400G: Stock (AMD Wraith Stealth)
Sistem de operare: Windows 10, build 17134
Să trecem la testare
Pentru acest review am pregătit o suită diversă de teste, din sfere precum randare 3D, performanță web, compresie, productivitate și, evident, gaming.
O listă a testelor sintetice utilizate: PCMark 10, Google Octane 2.0, Speedometer 1.0, 7-Zip, CPU-Z, 3DMark Time Spy, Blender, Cinebench R15, POV-Ray,
Jocurile utilizate pentru testare sunt Civilization VI, Rise of the Tomb Raider, Deus Ex: Mankind Divided, Counter-Strike Global Offensive, Far Cry 5
Începem cu testele sintetice clasice:
PCMark 10
PC Mark 10 este un soft ce măsoară performanța unui calculator în sarcini uzuale, acesta oferind o baterie de teste predefinită ce trece prin scenarii de browsing, lucru cu documente, video conferințe și editare foto de bază.
Speedometer 1.0
Speedometer este unul dintre cele mai bune benchmark-uri pentru determinarea performanțelor în cazul responsivității aplicațiilor web, aici fiind vorba în special de site-uri complexe care rulează multe scripturi asincron, așa cum este, de exemplu, Facebook. Testul simulează interacțiunea utilizatorului cu astfel de site-uri, repetând o serie de acțiuni prin utilizarea mai multor API-uri de DOM și framework-uri JavaScript pentru ca rezultatele să fie cât mai reprezentative pentru web de-a întregul. Testul poate fi rulat din browser, aici.
Google Octane 2.0
Asemeni lui Speedometer, și Octane este un benchmark ce măsoară performanțele navigării web. El generează un scor pe baza rulării mai multor module JavaScript. Chiar dacă proiectul Octane a fost oprit de ceva vreme, am ales să folosim acest benchmark pentru a oferi încă un punct de comparație între procesoarele testate de noi și cele deținute de cititorii noștri. El poate fi rulat la acest link.
7-Zip
7-Zip este o aplicație de arhivare bine-cunoscută printre pasionații de calculatoare, grație longevității proiectului. Iar longevitatea se datorează unui produs bine construit, care a deservit o mulțime de utilizatori de-a lungul timpului. În cadrul aplicației putem găsi și un benchmark care ne prezintă performanțele de comprimare și decomprimare a sistemului pe care rulează. Iată rezultatele celor două procesoare despre care vorbim astăzi.
3DMark Time Spy
3DMark este cea mai cunoscută unealtă de benchmark sintetic ce se bazează pe randare de animații 3D în timp real, iar pentru acest test am folosit modulul de test Time Spy. Cu un mic ”twist”. Toată randarea s-a făcut pe procesor, și nu pe placa grafică. Iată rezultatele exprimate în cadre pe secundă, iar apoi în puncte 3DMark.
Blender
Tot în sfera 3D, Blender este una dintre cele mai respectate aplicații de modelare și randare 3D, grație faptului că este open-source și are o comunitate uriașă în spate. Și, fiind open-source, este o alternativă capabilă si gratuită la aplicații precum 3ds Max sau Maya. Pentru acest test am folosit proiectul BMW Benchmark, disponibil pe site-ul oficial al Blender. Acesta constă în randarea unei imagini ce are în prim plan un automobil BMW.
POV-Ray
Pentru a realiza un render fotorealist este întotdeauna nevoie de un modul de ray tracing, care face o mulțime de calcule complexe despre felul în care reacționează razele de lumină la contactul cu obiectele din scenă, ia în calcul punctul de focalizare al camerei virtuale, forma diafragmei și alți parametri, iar în final generează pixelii pe care îi putem admira cu gura căscată. Un astfel de ray tracer este POV-Ray, iar elementul care ne interesează cel mai mult este funcția de benchmark a acestuia.
Cinebench R15
Realizată de compania Maxon, Cinebench R15 este o aplicație de benchmark ce se bazează pe engine-ul de animație Cinema 4D dezvoltat de aceeași companie. Această aplicație oferă mai multe metode de testare, însă cele care ne interesează în acest caz sunt testele de render Multithread și single thread. De fapt, cel mai mult ne interesează single thread, pentru că ne ajută să comparăm nucleele celor două procesoare fără să luăm în calcul numărul lor.
Pe de altă parte, luați în calcul că nu este o comparație a IPC-ului celor două procesoare. Frecvențele au fost alese în mod dinamic de cele două procesoare, R7 2700X având mereu un avantaj în acest sens.
CPU-Z
Un tool care nu lipsește din calculatoarele pasionaților este CPU-Z. El oferă o mulțime de informații prețioase despre componentele importante ale calculatorului, dar nu foarte mulți știu că acesta conține și o soluție de benchmarking integrată. Și în acest caz putem compara cu ușurință performanțele single core.
Civilization VI
Ultimul benchmark din această categorie este un joc, dar nu intră la capitolul testelor de gaming. De ce? Fiindcă este vorba despre un test sintetic de CPU inclus în jocul Civilization VI, un foarte cunoscut joc de strategie pe ture. Acest benchmark simulează cursul unui joc și calculează durata medie a unei ture, în condițiile unui număr fix de calcule necesare acesteia. Este de dorit o durată cât mai mică.
Gaming + iGPU Vega11
În acastă categorie vom include o a treia configurație de test, și anume cea cu placa video 1080 Ti dezactivată, locul acesteia fiind luat de cipul grafic Vega 11 din procesorul Ryzen 5 2400G. Menționăm că acestuia i-au fost alocate din BIOS 2GB de memorie RAM.
Civilization VI
Continuăm cu Civ VI, însă de această dată cu benchmark-ul grafic. Iată rezultatele.
Rise of the Tomb Raider
<<10/10 pe scara “Uncharted”, 5/10 pe scara “Tomb Raider”, 7,8/10 pe scara “joc din 2015”>>. Așa s-a încheiat review-ul nostru pentru ROTR, joc care a generat păreri mixte printre cei care au avut contact cu seria Tomb Raider dinaintea rebootului. Un joc cu o grafică superbă, dar cu un gameplay liniar nu foarte apreciat de fanii hardcore ai seriei. Din fericire, noi putem evita această dezbatere, căci ne interesează doar modul de Benchmark inclus în acest joc.
De reținut: valorile de mai jos sunt doar mediile, nu am inclus punctele minime și maxime pentru a nu complica și mai mult graficul.
Deus Ex: Mankind Divided
Creat tot sub aripa protectoare a companiei Square Enix, Deus Ex: Mankind Divided este paradisul pasionaților de teme cyberpunk. Lăudat pentru grafică și pentru design-ul foarte atent realizat al mediului înconjurător, acesta este un titlu perfect pentru a realiza un benchmark. Și, din fericire, are unul integrat.
Counter-Strike Global Offensive
Foarte mulți dintre cei care se iau în serios ca jucători de Counter-Strike: Global Offensive, aspiră către procesoare tot mai puternice în ideea că framerate-ul jocului ar trebui să fie cât mai mare, chiar și atunci când este jucat pe un monitor de 60Hz. Unii jucători consideră un handicap uriaș un framerate sub 200-300 FPS în CS: GO. De aceea, scad toate setările grafice și se bagă all-in pe framerate.
Noi n-am scăzut setările (cu excepția momentului când am testat Vega 11), pentru că vrem totuși să facem testele la un anumit standard de calitate vizuală. Benchmark-ul folosit se numește FPS Benchmark și poate fi găsit pe Steam Workshop. Valorile sunt cele medii.
O mențiune importantă este că soluția grafică integrată Vega 11 a funcționat excelent pe o varietate de setări grafice, dar orice grenadă fumigenă aruncată în joc a îngenuncheat framerate-ul pe această soluție grafică. Chiar și pe 1280×720 cu setările cele mai joase, jocul atinge abia 19-22 FPS atunci când fumul acoperă tot câmpul vizual. Dacă testul nu ar fi conținut zone cu fum, rezultatele ar fi fost cu câteva zeci de frame-uri mai mari.
Far Cry 5
În final, a venit vremea benchmark-ului într-unul dintre cele mai așteptate jocuri din acest an, Far Cry 5. Cunoscut pentru o lume foarte vastă în care poți să-ți faci de cap omorând fanatici religioși sau pur și simplu plimbându-te cu avionul (în timp ce bombardezi fanatici religioși), Far Cry 5 este un joc care reflectă standardul actual al jocurilor open world de la Ubisoft. Și are inclusă o unealtă de benchmark pe care am folosit-o cu mare încântare.
Concluzii
În urma testelor am de trasat câteva concluzii. În primul rând, ambele procesoare testate sunt, din punctul nostru de vedere, niște best buy-uri în segmentul lor.
Ryzen 5 2400G este un procesor incredibil care nu doar că surclasează modelul precedent Ryzen 5 1400, dar adaugă și cel mai potent cip grafic integrat de pe piață. Practic, pentru cei care nu dețin un buget foarte mare pentru achiziționarea unui calculator, un Ryzen 5 2400G poate reprezenta o soluție perfectă. Este un procesor ce îți permite să achiziționezi sau să construiești un calculator cu un buget redus și să te joci deja pe el în timp ce strângi bani pentru o placă grafică mai potentă. Iar bugetul necesar pentru un sistem fără placă grafică, dar cu acest procesor, se situează în intervalul 1800-2400 de lei, în funcție de cantitatea de memorie RAM și de calitatea celorlalte componente alese.
Totuși, în urma utilizării acestui procesor, trebuie să recomand achiziționarea unui cooler aftermarket. Cel inclus în pachet ajunge prea aproape de limitele termice impuse de producător, iar în zilele caniculare, în timpul testelor sintetice de lungă durată (cele de render) am atins temperaturi de 85-90 de grade, ceea ce a dus automat la scăderi importante ale frecvenței și voltajelor, pentru ca procesorul să își poată păstra temperaturile în limitele normale. De aceea, am fost nevoit să repet testele la o temperatură ambientală mai scăzută.
Chiar și așa, 2400G rămâne un best-buy din punctul nostru de vedere. Este un procesor mid-range foarte bun, iar capabilitățile grafice reprezintă cireașa de pe tort.
Ryzen 7 2700X, celălalt procesor testat de noi, ne-a încântat prin faptul că are frecvențe foarte ridicate, mai ridicate chiar și decât Ryzen 7 1800X, un procesor care a costat mult mai mult la data lansării sale. Sistemul Precision Boost este acum mult mai rafinat și bine implementat, cu o granulație mult mai fină a valorii frecvenței de boost în funcție de numărul de nuclee utilizate constant.
Chiar dacă vorbim despre un TDP cu 10W mai mare decât orice alt procesor Ryzen de până acum, acest surplus de putere îi conferă procesorului niște capabilități care-l pun într-o poziție impunătoare. Și așa și trebuie, pentru că Ryzen 7 2700X este adevărata vedetă a acestei generații Ryzen.
Din aceste motive, ambele procesoare primesc un premiu special de la noi.
