Industria jocurilor e plină ochi cu shootere, RPG-uri și alte câteva genuri, multiplayer-ul fiind motivul pentru care gamerul român își cumpără sau nu își cumpără jocul X. Cât despre single-player, acesta fie este început, dar uitat, fie nici măcar început.
Jocul pe care îl avem azi sub lupă (exclusivitate de PS4 de altfel), The Order 1886, de tipul single-player only, vrea să pună numele de “cinematic game” peste tot prin industrie și să dovedească că povestea și prezentarea ei sunt mai importante decât statutul său de joc video.
Știu că sună ciudat, dar efectiv The Order se vrea mai mult film decât joc. Este insa creația studio-ului Ready at Dawn un film interactiv bun? Rămâne de văzut în rândurile următoare…
httpv://www.youtube.com/watch?v=RgJvIak6BpE
POVESTE:
Acțiunea din The Order 1886 are loc în Londra victoriană, în anul (ați ghicit) 1886 și spune povestea (ați ghicit din nou) unui ordin străvechi; Ordinul Cavalerilor Mesei Rotunde, mai exact, ținut în viață cu ajutorul apei-negre (sau Blackwater pentru cunoscători), lichid care mărește durata de viață a consumatorului.
Ordinul trebuie să asigure liniștea și ordinea în Imperiul Britanic și să combată atât amenințarea rebelilor, cât și a creaturilor supranaturale (Half-Breeds), creaturi jumătate om, jumătate iepure-șchiop, pardon creaturi jumătate om, jumătate lup (sau și mai pe scurt vârcolaci).
Personajul principal este Sir Galahad, un membru de elită al ordinul care, pe lângă o mustață de toată frumusețea, are și personalitate. Galahad este clișeul ăla de membru care își respectă principiile mai presus de regulile ordinului, fapt evidențiat încă din primele minute de joc: încalcă reguli, sfidează superiorii, se îndrăgostește de cine nu trebuie, ce să zic, e genul de angajat pe care niciun șef nu și-l dorește.
Personajele de suport, adică camarazii de șutuit vârcolaci ai lui Galahad, deși par la început unidimensionali, pe parcursul poveștii, aceștia evoluează constant și rezonează cu jucătorul: Marquis de Lafayette este franțuzul romantic; Lady Igraine este interesul amoros a lui Galahad și cea mai puternică prezența feminină din joc, iar Sir Percival este membrul mai bătrân, trecut prin toate și care ascunde ceva secrete.
Povestea evoluează interesant, însă pierde detalii pretiose până la final. Pentru un joc de circa 6-7 ore, povestea lui The Order 1886 nu se simte grăbită sau scurtată deloc, iar cel mai important: gameplay-ul se mulează după poveste, nu invers.
Pentru un joc care se bazează pe poveste, The Order ar fi trebuit să fie ceva mai dezvoltat din punct de vedere narativ, însă se vede clar că pregătește terenul pentru un eventual The Order 1887.
GAMEPLAY:
Al nostru The Order este un third-person shooter cu un sistem de cover asemănător cu cel din Gears of War, și cu multe, multe Quick-Time Events (momentele alea când tot ce faci este să apeși pe diferite butoane în funcție de acțiunile pe care le întreprinzi).
În unele momente mă întrebam dacă acesta este Gears of War sau Heavy Rain, “1886” încercând, fără succes, zic eu, să combine cele două jocuri într-unul singur. Nu de puține ori, m-am abținut să nu îmi înfig controller-ul în podea după o duzină de astfel de QTE în timpul unei schimb de focuri.
“Prestigiosul” Galahad dispune de o suită interesantă de arme: pistoale, shotgun-uri, mitraliere automate, armă cu șocuri electrice, aruncător de gaz inflamabil, și câte și mai câte, dar nu în ultimul rând un pumnal, pentru omorât inamici în Quick-Time Events.
Din păcate însă, cu excepția Arc Rifle-ului, care eviscerează la propriu inamicii, celelalte arme nu îți dau senzația de impact, comportându-se mai repede ca niște puști de paintball decât ca arme de foc verosimile.
Dar degeaba ai arme dacă nu ai pe ce să le folosești. Inamicii în The Order sunt de două tipuri: umani și … mai puțin umani, adică vârcolacii.
Cei umani, au și ei arme de foc, dar spre deosebire de jucător, aceștia nu prea știu să țintească. Măcar sunt mulți și destul de variați cât să constituie o oarecare provocare.
Vârcolacii sunt mai speciali. Luptele cu ei, fie sunt extrem de scriptate (Quick-Time Events yey!), fie necesită un mic plan de abordare, dat fiind faptul că se ascund prin întuneric și atacă din diferite colțuri.
Cele 17 capitole se scurg rapid, deoarece unele dintre acestea sunt simple
cutscene-uri de câteva minute. Campania este extrem de liniară și nu ai spații mari de explorat.
Mai citești un ziar, mai analizezi un obiect, dar nimic special. Am mai menționat că are 6 ore și atât, fără co-op sau multiplayer sau alt motiv de rejucabilitate?!
GRAFICĂ ȘI SUNET:
Încă de când a fost prezentat la E3 2013, The Order ne-a furat tuturor ochii și ne-a arătat că PC nu este mereu raiul graficii. Pot spune că The Order 1886 este cel mai arătos joc de pe console pe care l-am jucat vreodată.
Texturile sunt impecabile, iluminarea la fel, modelele caracterelor și ale obiectelor au cele mai mici detalii. Pur și simplu din punct de vedere grafic nu ai de ce să te plângi când vine vorba de The Order.
Peisajele fie că vorbim de stadutele lăturalnice din Londra, fie clădirile mari, fie chiar Londra văzută din zepelin, totul arată într-un fel greu de egalat.
Nu de puține ori m-am oprit ca să admir o simplă vază sau un dulap din lemn. Pur și simplu arată perfect. Cu excepția aspectului wide al ecranului care vrea să fie cat de cinematic se poate, nu văd niciun defect la capitolul grafică pentru “1886”.
Sunetul în joc este și el bine pus la punct. Pornește când trebuie, alternează interesant,armele sună în conformitate cu realitatea, iar vocile personajelor sunt și ele la mare înălțime deasupra Londrei. 😀
Atmosfera jocului este unul dintre cele mai plăcute aspecte din The Order. Nu mi-aș fi imaginat Londra victoriană altfel (mă rog cu exceptia varcolacilor): sărăcie, multă ceață, efectul steampunk, mustăți și bărbi peste tot, Nikola Tesla și Jack the Ripper. The Order este Londra în 1886.
Cât despre performanță, jocul rulează la rezoluția de 1080p la 30 de cadre constant. Într-o singură instanță, frame-rate-ul mi-a sărit la unul mai cinematic de 24fps, de altfel un frame-rate standard pentru un film ca The Order.
