MEGA REVIEW: Xbox One – experienţa next-gen de la Microsoft

Gânduri de final şi concluzii

Ca maşinărie de gaming, Xbox One reuşeşte să realizeze ceea ce promite. Există momentan o selecţie de câteva jocuri exclusive pentru Xbox One care merită încercate, precum Ryse: Son of Rome, Dead Rising 3 sau Forza Motorsport 5 şi ne putem aştepta ca pe viitor să regăsim exclusivităţi noi, atât din serii ca Halo sau Gears of War cât şi din francize noi.

Chiar şi dacă scoatem din ecuaţie exclusivităţile care pot atrage consumatorii spre o platformă sau alta, Xbox One îşi păstrează statutul de maşină de gaming capabilă, chiar dacă cel puţin la acest moment s-a dovedit că unele dintre jocurile multiplatform rulează în rezoluţii mai mari sau cu framerate mai mare pe consola concurentă PlayStation 4. Ne aflăm totuşi în perioada de început a dezvoltării de jocuri pe aceste două noi platforme şi este posibil ca pe viitor, cu creşterea experienţei producătorilor, aceste diferenţe să nu mai existe.

Deşi ne aflăm în următoarea generaţie de console, există destule jocuri ce rulează la acest moment în rezoluţii 720p/900p şi nu în Full HD 1080p. Înainte să mă contraziceţi cu datele afişate de televizorul vostru, trebuie să vă spun că televizoarele detectează semnalul tuturor jocurilor ca fiind Full HD datorită scaler-ului integrat în consolă ce supradimensionează artificial imaginea (deci fără a adăuga calitate) înainte de a o trimite spre TV.

Lăsând aspectele tehnice deoparte, veţi sesiza o diferenţă considerabilă de calitate grafică între un joc de Xbox 360 şi acelaşi joc în varianta sa de Xbox One.

Mai mult decât atât Xbox One nu este doar o consolă de jocuri ci, aşa cum am arătat, şi un smart device care îndrăzneşte să îmbine jocurile next-gen cu experienţa de televiziune pe cablu şi cu cea de video-on-demand de pe internet, în cazul în care utilizatorul deţine un abonament Xbox Live Gold (adevărul e că dacă ai cumpărat consola nu prea mai ai cale de întoarcere, trebuie să iei abonamentul măcar pentru acces la multiplayer).

E păcat că funcţii de bază pentru experienţa online, precum browser-ul, Skype sau YouTube sunt blocate în spatele unui abonament în condiţiile în care consola este promovată ca aparat inteligent ce ştie să le facă pe toate. Ultima dată când am verificat, Smart TV-urile nu cereau bani ca să accesezi un browser.

Pe de altă parte, experienţa Kinect permite nu doar utilizarea consolei în moduri ce până de curând păreau că fac parte de domeniul ficţiunii, ci şi petrecerea distractivă a timpului împreună cu prietenii sau familia în condiţii degajate, fără nevoia cunoaşterii secretelor gaming-ului.

Aşa cum spuneam, consider că marele atu al consolei Xbox One este senzorul Kinect, iar integrarea componentei TV în sistem ar putea fi de un real folos pentru cei care doresc să facă două lucruri în acelaşi timp, sau să poată trece rapid între interfaţa de Xbox One şi interfaţa aparatului furnizat de operatorul de televiziune.

Un ultim aspect pe care trebuie să îl introduc în ecuaţie este însă preţul consolei Xbox One, în special cel din România care este cu aproximativ 150-200 de euro mai mare decât preţul oficial european de 500 de euro. Acest lucru nu se datorează adaosului comercial românesc, aşa cum aţi crede iniţial, ci este un rezultat numeroaselor taxe ce trebuie plătite ca urmare a importului din statele vestice. Iar importul din vest este necesar datorită lipsei de interes a Microsoft faţă de piaţa românească, această consolă nefiind de fapt prezentă din punct de vedere oficial la noi în ţară. PlayStation 4 este prezentă în România la preţ oficial european şi este mult mai ieftină (cam cu 250 euro sau 1000 de lei). Dar funcţiile TV şi Kinect sunt disponibile doar pe One, aşa că dacă vă fac cu ochiul…

Consola ne-a fost oferită la review de către PC Garage, unul dintre primele magazine care au pus în vânzare Xbox One la noi în ţară.